Instalat confortabil pe terasa casei sale, Nastratin Hogea lenevea, gustând dulceaţa unei după-amieze de primăvară, când cineva îl strigă din stradă:
- Nastratin Hogea! Nastratin Hogea! Coboară! Am o întrebare să-ţi pun!
Necunoscutul strigă de mai multe ori, aşa încât Nastratin Hogea coborî până la urmă, fără niciun chef. Jos, dădu peste un om cu mâna întinsă.
- Nastratin Hogea, dă-mi şi mie un ban, te rog! Dumnezeu te va răsplăti însutit.
- Asta era deci întrebarea! Pentru asta mi-ai tulburat liniştea! Vino cu mine!
Cerşetorul urcă cu greu treptele numeroase împreună cu Nastratin Hogea până pe terasa acestuia.
- Şi acum, îi zise Nastratin Hogea, iată răspunsul meu: N-AM!
si de ce atr trebui asta sa fie o poveste cu talc ?ce te invata? sa fi al naibi !?
RăspundețiȘtergereeu de unde sa stiu cred ca ai dreptate
RăspundețiȘtergere