marți, 15 mai 2012

Dumnezeu şi pâinea

În timpul războiului, o bunică evreică îi dădu nepotului său o bucată de pâine goală pe care unsese, pe o singură parte, un strat subţire de untură de gâscă... 
Din nefericire, pâinea căzu din mâinile copilului, tocmai cu partea unsă în jos. Plină de ţărână amestecată cu untură, evident, pâinea nu mai era de mâncat. 
Bunica, furioasă, exclamă: "Dumnezeu nu e bun! De ce nu a făcut ca pâinea să cadă cu partea uscată în jos? Nepotul meu ar fi putut-o mânca." 
Şi întrucât simţea că furia o face să-şi piardă credinţa, se duse în grabă la rabinul satului şi îi povesti ce se întâmplase. 
Omul sfânt se gândi câteva clipe, apoi îi zise cu o voce blândă: "Bună doamnă, Dumnezeu nu este rău, pur şi simplu, dumneata nu ai uns partea care trebuia."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu