duminică, 20 mai 2012

Ce este un Lamed Vavnik?

Un povestitor explică: 
"După o veche tradiţie ebraică oarecum uitată, lumea se sprijină pe 36, şi numai 36, de înţelepţi. Ei sunt numiţi Lamed Vavnik, dar nimeni nu ştie cu adevărat cine sunt. Nici măcar ei nu ştiu. Aşa că... oricine ar fi cel pe care îl întâlniţi, cu care staţi de vorbă, gândiţi-vă că această persoană ar putea fi unul dintre cei 36 Lamed Vavnik de pe planetă." 
Făcu o scurtă pauză şi îşi reluă povestea. 
"Într-o zi, la un centru pentru persoane vârstnice, o doamnă bătrână se apropie de mine şi, cum se întâmplă adesea, mă apucă de reverul hainei şi mă trase spre ea zicându-mi cu voce joasă: "Nu aş vrea să spun tuturor, dar aş vrea să-ţi spun ţie." 
Ea îmi povesti că soţul ei murise doi ani mai înainte. Fusese o moarte lentă, dureroasă şi grea. În vara dinainte familia îl duse la casa lor de vacanţă. Şi nepoţelul lui, abia de 9 ani, veni să-l viziteze. Era o vară foarte călduroasă, după-amiaza fusese grea şi bătrânul era suferind şi slăbit. 
Copilul veni la bunica lui şi îi zise: "Bunico, să-l ducem pe bunicul la râu. Am să-i dau jos pantofii şi şosetele şi am să-i umezesc tălpile cu apă. Asta îl va linişti şi se va simţi mai bine." 
"Vai, zise ea, este o idee minunată, dar, vezi tu, drumul care coboară la râu este abrupt şi plin de pietre iar bunicul este foarte slăbit; mă gândesc că asta îl va epuiza. Dar e o idee frumoasă şi tu eşti un copil minunat că te-ai gândit la asta. Mulţumesc." 
Dar bătrânul auzise discuţia şi zise: "Nu, să mergem!" 
Aşa îl duseră încet şi cu multă greutate spre râu. Îl aşezară pe o piatră şi copilul se ocupă de bunicul său. Îi dădu jos pantofii, apoi şosetele şi îi umezi cu blândeţe picioarele. Rămaseră acolo câtva timp."
Povestitorul ridică ochii şi explică: "M-am gândit atunci că ea îmi va spune că nepotul ei era un Lamed Vavnik. Dar ea zise altceva: "Ştiţi, plimbarea până la râu nu i-a făcut bine soţului meu. Dimpotrivă, aproape că l-a terminat. Dar el ştia ce însemna pentru un copil de nouă ani să facă un bine bunicului său pe moarte. El ştia ce amintire va păstra copilul în suflet. Soţul meu, zise ea, EL era un Lamed Vavnik."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu